Google îl sărbătoreşte astăzi pe Emil Racoviţă, la 145 de ani de la naşterea savantului român

Noul logo este conceput sub forma unui desen, în care imaginea lui Emil Racoviţă apare postată în interiorul primei litere „O” din cuvântul Google.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Totodată, logoul Google face referire la expediţia lui Emil Racoviţă în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

Motorul de căutare Google alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-şi logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Mărţisorul şi Ziua Naţională a României.

În acest an, Google a sărbătorit-o şi pe Maria Tănase, la 100 de ani de la naşterea cântăreţei.

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947, Cluj-Napoca) este fondatorul biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician, potrivit site-ului Institutului Cultural Român.

Emil Racoviţă a fost membru titular al Academiei Române din anul 1920, preşedinte al Academiei între 1926 şi 1929 şi profesor la Universitatea din Cluj (1920-1947).

La numai 25 de ani, în 1893, a fost ales membru al Societăţii zoologice din Franţa. A fost director adjunct al staţiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer (Franţa), director adjunct al laboratorului de anatomie comparată de la Sorbona şi codirector al revistei internaţionale Archives de zoologie expérimentale et générale. În lucrarea „Essai sur les problèmes biospéologiques” din 1907, Emil Racoviţă a pus bazele unei noi ştiinţe – biospeologia.

A participat în calitate de naturalist, împreună cu Roald Amundsen, Frederick Cook, Antoine Dobrowolski şi Henryk Arctowski la expediţia în Antarctica cu nava „Belgica” (1897-1899), sub conducerea lui Adrien de Gerlache. În timpul acestei expediţii, Emil Racoviţă, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, a adunat un bogat material ştiinţific botanic şi zoologic, care a constituit ulterior obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc. În urma acestei expediţii, savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice.

Emil Racoviţă la bordul navei Belgica la sfîrşitul iernii polare (Foto: Fr. Cook).    

A înfiinţat în 1920, la Universitatea din Cluj, primul institut de speologie din lume, crearea acestui institut fiind consfinţită printr-o lege specială promulgată pe 26 aprilie 1920. În cadrul acestui nou institut, Emil Racoviţă a predat primul curs de biologie generală din România. Pentru început, institutul de speologie de la Cluj a funcţionat ca parte componentă a Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat şi sediul Societăţii Ştiinţifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internaţional de coordonare a activităţii tuturor zoologilor interesaţi de studiul faunei subterane.

Racoviţă este fondatorul biospeologiei, o ştiinţă prin excelenţă sintetică, concepută iniţial în scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran. Emil Racoviţă a definit biospeologia ca ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran (peşteri şi pânze freatice). Cercetările sale asupra sistematicii, ecologiei şi evoluţiei animalelor subterane au contribuit la dezvoltarea unei perspective filogenetice în sistematică. Mare iubitor al naturii, Emil Racoviţă este unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din România.

A publicat, pe lângă materiale de specialitate, şi alte lucrări privind organizarea învăţământului superior şi a cercetării ştiintifice. Principalele lucrări ştiinţifice semnate de Emil Racoviţă – „Essai sur les problèmes biospéologiques” (1907), „Speologia” (1927) şi „Evoluţia şi problemele ei” (1929) – au contribuit esenţial la dezvoltarea cercetării biologice şi speologioce, la nivel internaţional.

Institutul de speologie de la Cluj a fost reorganizat în 1960, trecând sub egida Academiei Române şi primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”.

Madalina Cerban, [email protected]